Între viaţă şi moarte

 

Trăiesc cu viaţa şi cu moartea

Le simt pe amândouă

Şi-n fiecare dimineaţă

Cu ochi înlăcrimaţi de rouă

Îmi spun că ,noaptea este –ceaţa

İar răsăritul soarelui e viaţa

E zbucium, şi inima-mi tresare

Mereu o luptă între nu şi da

E un coşmar…şi spun că doare

İar viaţa îmi răspunde : Nu ceda !

Aştept o rază de lumină ,care

să-mi deschidă calea spre credinţă

İar demonii în număr mare

Vor să mă treacă în nefiinţă

Şi îngerii mă văd ,tristeţea mi-o alungă

Sunt salvatori de dincolo de lume

Şi-un zâmbet peste ziua neagră ,mă inundă

Deodată ,moartea geme printre umbre

Tăcerea mi-e de-ajuns şi nu mă tem

Sunt împăcat cu-nlănţuirea binelui de rău

Precum iubirea purtată de-un blestem

Şi viaţa –ncondeiată prin harul Tău