De…
De farmecele lunii sunt vrăjită,
De visul răpitor ce-mi fulguie-n altarul minții,
De vremea ce se scutură-nvrăjbită,
De taina ce-au aflat-o numai sfinții.
De liniștea, neliniștea din vis,
De comedia lumii cu un generic fals,
De tot ce nu s-a spus și nu s-a scris,
De mersul înapoi și glasul fără glas.
De inima ce nu-și ascunde dorul,
De zborul clipelor ispititoare,
De lacrima subțire din izvorul
Cu murmur alb, pe-o pagină nemuritoare!