Lasă-ne, Doamne ,răgaz

în viaţa aceasta răvăşită

Suntem copii hăituiţi

dar iubiţi de Tine

Câte cuvinte strânse în dinţi

pentru ziua de mâine!

Cum să creştem fără mirul Tău

binecuvântat

cu îndoiala că vom zbura

ca un puf de păpădie

nu putem trăi în fărădelege

călcând din păcat în păcat

Uite, întindem palmele,

cu fruntea lipită de rouă

răsfoim cerul

în rugăciunea de dimineaţă

privind darul Tău mângaiat de-o rază fragilă

Lasă-ne , Doamne,răgaz

să ne-adunăm cuvintele

să ne rugăm întru-un pumn de ţărână

frământat cu floare de Nard

şi calea să nu ne fie străină