La umbra visului sălbatic
Se-aprind o mie de lumânări
Numai una se stinge ușor
Iar fumul stufos coboară pe scări

Chiar la marginea visului destrămat
Își face cuib o pasăre rară
Știi? Ea cântă
Pentru ultima oară!
Ca o fantomă își pierde forma,
Dispare… fugară și lașă,
Ca un fulger
Într-o zi pătimașă.
(Eu rămân în visul sălbatic, pe un ram de tăcere
Număr nopțile fără spini și
Torc liniștea cu ultima mângâiere)