Îndrăznesc în secunda de aur să cresc
Și-n celula sângelui cald, plutitor,
Să trec prin sindromul albastru, de dor
Îndrăznesc, îndrăznesc!

Cât de mult aș vrea să-ți rostesc numele azi
Sorbind tinerețea pierdută pe drum
În stropi de poveste, peste anii de fum
Ca o ploaie caldă, pe umeri să-mi cazi

Cât de mult aș vrea, tremurând pe ascuns
Cu o parte din mine, un ultim vers să ascult
Iar din teama de-a fi,din atâta tumult
Fluturi albi să visez… și-mi este de-ajuns!