Tăcere În jurul celor mai aspre cuvinte Îmi țin răsuflarea În mine vezi umilele clipe Ce-ntunecă zarea Din vise uitate scuturate de vânt Plămădesc viața din cenușa de ieri Și o cresc iar și iar ca pe-un prunc, Pe umeri tociți de-un șir de-ndoieli Azi, lumina-o-nchipuire sublimă, Ascunsă sub salcâmi și sub tei, Pe… Read More Tăcere
Reflexii Înnod liniștea și intru în hipnoza vindecării Nu vreau să-mi fugă gândul Unde durerea biciuie adevărul, Unde întunericul stinge lumina, Și zborul se-înalță deasupra îndoielilor De ieri, de azi și de mâine Cândva erau două zboruri pe aceeași linie Două îmbrățișări mângâiate de aceleași Mâini tămăduitoare, Ca două raze de soare. … Read More Reflexii
Zâmbet firav Pe margine de stâncă se zbate zâmbetul firav al unei dimineți ce stă să se înece în valurile reci sau în tăceri albastre, decorate cu scoici cu pescăruși ce se alintă la sânul blândei nopți Același zâmbet, aceeași zi în dimineața lipită cu soare își caută trupul aruncat, gol, în mare… Read More Zâmbet firav
Toate s-au dus… pe apa ce nu-şi mai întoarce valul sub pământul în care încăpem toṭi spre cerul amurgic risipind razele pentru mâine alergând ca vântul pe căi străine toate s-au dus, spălate de ploi în vagi amintiri, ca o pictura psihedelică atârnată de încheietura mâinii ca un fulger ca un tunet pe… Read More Toate s-au dus…
Răsărit de fecioară Cum se înăbușă ultima licărire violetă, rotundă în răsăritul tău de fecioară Cum se aprinde lumina la marginea unui vis, seară de seară, așa voi culege înainte de-amurg toate roadele tale în pârg; le voi strânge în buchete mici, de-albăstrele, patima inimii o voi pune în ele, toată lumina din ceru-mblânzit,… Read More Răsărit de fecioară
Flămând de lumină Nimeni nu-mi poate spune Cum pot merge pe o linie frântă Cum să calc pe cuie-nroșite de sânge Să-mi văd chipul cum azi se-nspăimântă Sunt flămând, sunt oaspetele unei lumi nevăzute Cu mâna întinsă, cerșesc o fâșie de cer Cu ochii străbătuți de-apăsări și lacrimi mărunte Visez că, între cer și pământ,… Read More Flămând de lumină
Cât de mult aș vrea să te aud Cât de mult îmi doresc Să te așez pe câmpia visului meu Cu inima dreaptă să-ți arăt calea Spre lumesc, nelumesc Îndrăznesc în secunda de aur să cresc Și-n celula sângelui cald, plutitor, Să trec prin sindromul albastru, de dor Îndrăznesc, îndrăznesc! Cât de mult aș vrea… Read More Cât de mult aș vrea să te aud
Imnul stelelor Ai ochii triști, frumoasă primăvară! Azi aș fi vrut să îți sărut îmbrățișarea verde și lacrima de rouă.Să-ți pun o broșă de mixandre pe haina ta cea nouă. Să te așez pe brațul inimii și să îți spun De fulguielile trecute, De alte primăveri ce mi-au trecut prin suflet Frumoase și-nflorite. Nu pot… Read More Imnul stelelor
Străzile mele Străzi dezbrăcate, cu ochi matusalemici Privesc spre pașii exilați, ușori Cum zboară temători Ca șoaptele strivite sub strigăte de bici Și plânset de cocori. Un curcubeu ascuns în sânul primăverii Mă cheamă, mă imploră Să nu vorbesc de taina primului amurg Și de pustiul ce a coborât în noi În brazde-adânci de plug.… Read More Străzile mele
Să văd cum se scurge timpul Aș vrea să scriu pe vârf de cuțit Pe umbre de schit Pe nisipul umezit cu cerneală Pe ochii care, uneori , mă înșală Până când sufletul se întoarce din morți Strâns bine între file de cărți As vrea să mai scriu pe pâine- aburindă Să văd cum se… Read More Să văd cum se scurge timpul